(Română) Exercițiu de admirație

(Română) Ți-au crescut copiii mari, Românie! Parcă mai ieri îi ștergeai la fundul lrosiaor de șoimi ai patriei și îi trimiteai la școală să-nvețe în blugi și tricouri cu Maiden ce e aia democrație. Copii crescuți cu Atomic și Mtv, copii care nu știu să-și păzească vorbele când răspund la telefon, copii care râd cu toată gura, fără teamă, pentru că n-au învățat încă ce-i frica de aproape. Ți-au mers prin licee și facultăți, unii au plecat prin țări străine, unii s-au și întors… Și uite că s-au făcut mari, Românie, mari și frumoși ca brazii, și n-au uitat că le ești mumă, nu cruce de dus prin pustiuri.

Ți s-au făcut copiii mari, Românie. Semne au tot fost; ți-aduci aminte când s-au strâns și ți-au adunat tone de PETuri și gunoaie de prin munții Orăștiei, de nu mai avea primăria camioane să-l transporte? Sau când au pus mână de la mână și au construit case pentru oameni cu dizabilități, au strâns ajutoare pentru amărâții prinși pe sub zăpezi, au făcut campanii civice pentru parcuri și pentru primari normali la cap? Tot ei sunt, generația aia cuprinsă de lehamite, generația care nu se mai ia după televizor, da’ uite că n-a fost lehamite, ci silă de mocirla de prin palate așa-zis ale victoriei și case așa-numite ale poporului, silă și un sentiment cronic al neputinței.

Până la urmă s-au găsit unii pe alții și au învățat poate pentru prima oară în 20 de ani că nu sunt singuri, că sunt mulți și împreună pot muta munții la loc. Pot seca lacuri întregi de cianură, pot ridica păduri și împrejmui ape. Pot îngenunchia cu o suflare companii din partea cealaltă a lumii, și toate pentru tine, Românie, și poate și pentru copiii lor, un pic.

Ți s-au făcut copiii mari, Românie, și-a venit vremea să aibă ei grijă de tine. Uite-i cum îți merg pe străzi cu numele tău pe buze. Cum ți se pun în genunchi ca să te ridice în sfârșit din mlaștina în care te-au îngropat Iliescu și Ceaușescu și Pauker și Dej. Copiii ăștia care n-au știut ce-i comunismul și care n-au înghițit poveștile democrației originale te iau acum și te aduc în rândul lumii civilizate.

Iubește-ți copiii, Românie, așa cum te iubesc si ei pe tine. Și fii liniștită — o să ajungi pe mâini bune.

Tuesday September 10th, 2013 The daily all No Comments

In support of Turkish youth

For your solidarity, for your resistance, for your amazing fight for freedom. The world salutes you.

Spread the word. Spread the images.

Thursday June 6th, 2013 How world works No Comments

(Română) Istorii alternative

(Română) nostalgia

Niculeee! Te-ai întors, Niculeee? Hai și dă drumu’ la calorifer, îngheț aici de tot!“
“Numa’ să te plângi știi. Mai pune o haină pe tine! Parcă n-ai ști că ne-a debranșat!“
“Ai luat pâine?“
“Am luat. Uite, de-aia turcească, de care-ți place ție.“
“Da’ io mai am dinți de coaja ei?“
“Lasă, fă, moaie-o și tu într-o cană cu ceai. Dacă nu ți-a plăcut să gătești. Măcar o ciorbă să-mi fi făcut.“
“Ete ciorbă. De unde bani de ciorbă? Că iar ne-au tăiat ăștia ai tăi pensia, vai de capu’ nostru.“
“Ia nu te mai plânge atâta! În loc să zici mersi că nu ne-a împușcat ca pă niște câini în ziua de Crăciun! Ia dă mai bine pe Antena 3, să vedem ce mai zice Gâdea!”

Și înghesuindu-se unul lângă altul sub o pătură ponosită și molfăind pâine cu ceai, soții Ceaușescu se pregătiră pentru încă o seară din popor, tovărășească, în mica lor garsonieră confort II de la etajul 10 al unui bloc anonim din Drumul Taberei.

Monday January 21st, 2013 The daily all No Comments